Recunoasterea statutului de refugiat. CJUE. Cauzele conexate C-57/09 și C-101/09 Germania/B și Germania/D

O persoana poate fi exclusa de la recunoasterea statutului de refugiat în cazul în care are o raspundere individuala pentru actele comise de o organizatie care foloseste metode teroriste

Simpla imprejurare ca a facut parte dintr-o astfel de organizatie nu poate avea în mod automat drept consecinta excluderea unei asemenea persoane de la recunoasterea acestui statut.

Comunicat CJUE: „Obiectul Directivei 2004/83/CE este stabilirea unor standarde minime referitoare, pe de o parte, la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a beneficia de protectie internationala si, pe de alta parte, la continutul protectiei acordate. în aceasta privinta, directiva prevede, printre altele, excluderea unei persoane de la recunoasterea statutului de refugiat atunci cand exista motive intemeiate pentru a crede ca a comis o „infractiune grava de drept comun” sau ca s-a facut vinovata de „acte contrare scopurilor și principiilor Organizatiei Natiunilor Unite”.

B și D sunt doi resortisanti turci de origine kurda. B a sprijinit lupta armata purtata de formatiunile de gherila ale DHKP/C, iar D a fost combatant și membru cu rang inalt în PKK. PKK și DHKP/C se numara printre organizatiile incluse pe lista Uniunii Europene a persoanelor, a grupurilor și a entitatilor implicate în acte de terorism, lista intocmita în contextul combaterii terorismului instituite printr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite. în timp ce B a formulat o cerere de azil și a solicitat sa beneficieze de protectie în calitate de refugiat, D a obtinut deja, din partea autoritatilor germane, statutul de refugiat. Amandoi au declarat ca au parasit DHKP/C si, respectiv, PKK și ca se tem ca ar putea fi supusi unor persecutii atat din partea autoritatilor turce, cat și din partea organizatiilor mentionate. Bundesamt für Migration und Flüchtlinge (Oficiul Federal al Migratiei și Refugiatilor, Germania) a respins ca neintemeiata cererea de azil formulata de B și a constatat ca acesta nu indeplineste conditiile de obtinere a statutului de refugiat. Dreptul de azil și statutul de refugiat care ii fusesera acordate anterior lui D au fost revocate de catre aceeasi autoritate. Bundesverwaltungsgericht (Curtea Federala Administrativa, Germania) solicita Curtii, în cadrul fiecareia dintre aceste cauze, sa interpreteze clauzele de excludere de la recunoasterea statutului de refugiat prevazut de directiva.

Mai intai, Curtea examineaza problema daca, în cazul în care persoana în cauza a facut parte dintr-o organizatie inscrisa pe lista și în cazul în care aceasta persoana a sustinut în mod activ lupta armata a acestei organizatii, ocupand, eventual, o pozitie proeminenta în cadrul acesteia, ne aflam în prezenta unei „infractiuni grave de drept comun” sau a unor „acte contrare scopurilor și principiilor Organizatiei Natiunilor Unite” în sensul directivei. în aceasta privinta, Curtea precizeaza ca excluderea de la recunoasterea statutului de refugiat a unei persoane care a facut parte dintr-o organizatie care folosea metode teroriste este conditionata de o examinare individuala a faptelor specifice care permit autoritatii competente sa aprecieze daca exista motive intemeiate sa se considere ca, în cadrul activitatilor sale în aceasta organizatie, persoana în cauza a comis o infractiune grava de drept comun sau s-a facut vinovata de acte contrare scopurilor și principiilor Organizatiei Natiunilor Unite, a instigat la comiterea unei astfel de infractiuni sau a unor astfel de acte ori a participat la comiterea acestora în orice alt mod, în sensul directivei.

De aici ar rezulta, în primul rand, ca simplul fapt ca persoana în cauza a facut parte dintr-o astfel de organizatie nu poate avea în mod automat drept consecinta faptul ca aceasta trebuie sa fie exclusa de la recunoasterea statutului de refugiat. Astfel, inscrierea unei organizatii pe lista ar permite stabilirea caracterului terorist al grupului din care a facut parte persoana în cauza, insa conditiile în care a fost facuta aceasta inscriere nu pot fi comparate cu evaluarea individuala a faptelor specifice care ar trebui realizata inaintea adoptarii oricarei decizii de a exclude o persoana de la recunoasterea statutului de refugiat în temeiul directivei. în al doilea rand, Curtea constata ca simpla participare la activitatile unui grup terorist nu este de natura sa declanseze aplicarea automata a clauzelor de excludere prevazute de directiva, intrucat aceasta presupune o examinare completa a tuturor imprejurarilor specifice fiecarui caz individual.

Pentru a se putea retine existenta cauzelor de excludere, Curtea constata ca autoritatea competenta trebuie sa ii poata atribui persoanei în cauza o parte de raspundere individuala pentru actele comise de organizatia respectiva în perioada în care persoana în discutie facea parte din aceasta. în acest sens, autoritatea competenta trebuie sa examineze în special rolul pe care persoana respectiva l-a avut efectiv în comiterea actelor de terorism, pozitia sa în cadrul organizatiei, masura în care avea sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta de activitatile acesteia, eventualele presiuni carora le-ar fi fost supusa sau alti factori care ar fi putut influenta comportamentul acesteia. O autoritate care constata, în urma acestei examinari, ca persoana în cauza a ocupat, precum D, o pozitie proeminenta în cadrul unei organizatii care folosea metode teroriste poate prezuma ca aceasta persoana are o raspundere individuala în ceea ce priveste actele comise de aceasta organizatie în perioada pertinenta. Mai este totusi necesar sa se examineze toate imprejurarile pertinente inainte de a putea fi adoptata decizia de a exclude respectiva persoana de la recunoasterea statutului de refugiat.

In continuare, Curtea constata ca excluderea de la recunoasterea statutului de refugiat în temeiul uneia dintre clauzele de excludere în discutie nu presupune ca persoana în cauza sa reprezinte un pericol actual pentru statul membru de primire. Clauzele de excludere urmaresc sa sanctioneze numai acte comise în trecut. în sistemul directivei, alte dispozitii permit autoritatilor competente sa ia masurile necesare atunci cand o persoana reprezinta un pericol actual.

In sfarsit, Curtea interpreteaza directiva în sensul ca statele membre pot sa recunoasca un drept de azil în temeiul dreptului lor national unei persoane excluse de la recunoasterea statutului de refugiat în temeiul uneia dintre clauzele de excludere prevazute de directiva, cu conditia ca acest alt tip de protectie sa nu prezinte un risc de confuzie cu statutul de refugiat în sensul directivei.”